Arhive pe categorii: A day in my life!

Scrisoare mie la 30 ani

copil

Dragă Carolina, scriu într-un mod mai formal cu teama să nu fi devenit mult prea matură ca să-ți permiți ție însăși să te tutuiești. E o glumă, de altfel, nu ți-ai permite nici peste 10 ani să-ți pierzi din copilărismul care zici tu: „te determină atît de mult”.

Sper, sper că ești fericită. De fapt, o știu, pentru că viața e o consecință a alegerilor și dacă ai luat o decizie la un moment dat, fie ea și greșită, ai învățat ceva din consecințele ei.

Nu știu dacă ești căsătorită (deși sper să fii :D), dacă ai copii (deși sper să-i ai, unul cel puțin) sau dacă ești mulțumită de jobul pe care îl ai. Poate ești în zbor spre Sri Lanka în timp ce citești scrisoarea aceasta sau poate.. nu-mi vine nimic acum – se pot întîmpla atît de multe în 10 ani.

Îți scriu cu scopul de a-ți aminti cine ești. Știi, mulți uită cine sunt atunci cînd anii trec, uită de unde au pornit. Vreau să-ți reamintesc să fii copil, să nu uiți niciodată acest lucru. Să rîzi zgomotos – dacă ai chef.  Să zîmbești, să zîmbești cît mai mult – chiar și cînd ți-e greu. Amintește-ți de părinții tăi și vizitează-i mai des, pentru că de acolo ai pornit. Nu te grăbi prea mult, lucrurile care cu adevărat contează sunt chiar lîngă tine – oferă-le timpul tău, atenție și grijă.

Sper că nu ți-a apărut primul rid. Știi cum, se zice că femeia după 30 începe a îmbătrîni (nu mă urî pentru fraza asta :D). Presupun că tot ești o adeptă a modului sănătos de viață. Dacă e așa, nu-ți forța soțul să mănînce doar frunză de salată, mai fă-i omului niște carne la grătar.

Ai grijă si fii TU, nu purta măști, poartă-te pe tine. Cu drag, tu la 20 de ani.

 

2 comentarii

Din categoria A day in my life!

Cameră.. Acțiune!

Cu 2 luni în urmă era un mic casting pe facebook, trebuia de trimis cîteva poze pentru a se selecta persoane care să se filmeze la anumite spoturi publicitare. Mi s-a părut interesantă ideea și am trimis și eu. Uitasem deja de aceast casting cînd într-o zi m-au sunat și mi-au spus că am trecut. Minunat, o experiență nouă. Și cum mie îmi place să încerc cîte ecva din orice domeniu, de ce nu aș încerca și aici ?

Azi au avut loc filmările, este vorba despre un spot social, unde eu am avut rolul principal. Deși spotul în sine va dura doar 30 secunde, el s-a filmat timp de 6 ore. Aceste ore au fost o experiență minunată. Spotul în sine se bazează pe ideea de a opri avorturile, violențele în familie și intoleranța. Eu am avut rolul fetei care a rămas însărcinată și tatăl ei o judeca și îi spuse să plece de acasă. Fata, disperată, se gîndea la sinucidere, după care a realizat că mai există o speranță.
”Părinții mei” au fost 2 actori de la Teatrul Eminescu, totul s-a filmat în satul Colonița în ograda unei bunicuțe de 80 de ani – foarte amuzantă apropo, făcea glume și ne tot propunea cîte o tărie să ne încălzim :D.

Nu mi-am imaginat că se fac atîtea dublări pînă regizorul decide că totul este perfect. În ciuda frigului de afară ceaiurile care ne erau pregătite ne încălzeau bine de tot. Toată echipa era extrem de amabilă și prietenoasă, mi-a făcut plăcere să simt pe pielea mea cum se filmează ceva. Mulțumiri celor care m-au selectat, abia aștept să mai fiu invitată la așa ceva.

Un comentariu

Din categoria A day in my life!

A day in my life (1)

Şi eu ca toate persoanele cu blog (nu-mi permit să-mi zic bloggeriţă) mi-am zis să fac un astfel de post. Cam cum a decurs ziua de 18 iulie în viaţa mea aflaţi imediat. Şi pentru că a fost o zi de vară devine automat una deosebită.
Mi-am început dimineaţa la ora 09.00 cu un mic dejun sănătos –  Activia Natur la care am adăugat nişte banane pentru savoare. Eram plină de energie în ciuda faptului că m-am sculat destul de devreme pentru o zi de vară. Am continuat să citesc cartea care mi-am procurat-o cîteva zile în urmă la jumătate de preţ de la Diverta – Bărbaţi care urăsc femeile. Nu e tocmai genul meu de carte, dar îmi place – mult mister care abia aşteaptă să fie descoperit. După care mi-am alintat sufleţelul cu nişte povestiri siropoase din „Supă de pui pentru femei” – ediţia numărul 2. Nu obişnuiesc să plîng nici la filme nici la cărţi, dar povestioarele respective îmi ajung la inimioară şi nu mă pot opri din citit.

Mi-am verificat „Goal list for today” – pe care în sfîrşit l-am creat şi am realizat că azi este una din zile pe care mi-o dedic totalmente mie.

Pe azi plănuiam cu fetele să ne ducem la Tres metros sobre el cielo, dat fiind faptul că miercuri e promoţie Moldcell – două bilete la preţ de unul. Filmul trebuia să înceapă la 19.00, dar ne-am dus mai devreme pentru a lua bilete. Mare ne-a fost uimirea cînd ni s-a spus că nu mai sunt bilete – nici cu promoţie nici fără. Am zis că dacă tot am ieşit măcar să mîncăm ceva bun. Ne-am dus la Don Taco – locul ideal pentru ceva bun de păpat servit de chelneri foaaaarte amabili. Tortillas şi tot felul de bucate mexicane sunt geniale cînd ai chef de ceva picant. Mi-am luat o îngheţată pane care a fost pe atît de mare pe atît şi de bună. Am discutat despre planurile noastre măreţe pe vara asta avînd ca background muzică spaniolă.

Am realizat că era deja 18.45 ora cînd trebuia să mă văd cu Diana să-i dau invitaţiile promise la Wellness Land. După ce am discutat cu fetele despre presupusa vacanţă la mare la care sperăm să avem parte ne-am plimbat pînă la Botanica pe jos pentru că era vreme perfectă. Aşa credeam noi pînă a început a ploua 🙂

La ora 21.00 eram deja acasă şi m-am schimbat repejor ca să mă duc să fac jogging. Îmi închei ziua respectivă cu o postare pe blog şi mă duc să mai răsfoiesc puţin „Supă de pui pentru sufletul femeilor”.

Un somn cît mai uşor şi nu uitaţi respectul pe care îl ai tu pentru tine se reflectă în ochii celorlalţi. 

Love

Carolina

4 comentarii

Din categoria A day in my life!